​Aderarea României la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului JAI

​Aderarea României la Schengen intră în Consiliul JAI de azi cu sprijinul a 26 de state membre ale UE, însă și cu veto-ul Austriei. Șansele unei răsturnări de situație aproape că nu există, în condițiile în care, în seara dinaintea reuniunii atât ministrul austriac de Interne, cât și cancelarul au transmis că nu au niciun motiv să se răzgândească, invocându-i pe cei 75.000 de migranți ilegali din Austria care nu au fost înainte înregistrați în nicio altă țară UE.

Decizia în Consiliul JAI se ia cu unanimitate.

La Consiliul JAI, care începe la ora 11.00, ora României, aderarea celor două țări este supusă votului la pachet, în vreme ce Croația este tratată separat, aceasta neavând, de altfel, o opoziție.

Scăpată de emoțiile cu Olanda și Suedia, dar cu refuzul Austriei, România lua în calcul în urmă cu două săptămâni și varianta de a nu forța un vot în Consiliul JAI, variantă enunțată chiar de președintele Klaus Iohannis. În preziua reuniunii ministrilor de Justiție și Afaceri Interne ai UE însă, premierul Nicolae Ciucă a abandonat acest scenariu.

„Un lucru este cert – suntem hotărâți să mergem până la capăt în aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mâine, 8 decembrie 2022. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua”, a declarat miercuri la prânz șeful guvernului.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, spulbera speranțele unei răsturnări de situație, la scurt timp după ce ministrul său de interne enunțase din nou poziția țării sale: veto pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Nehammer nu a ieșit din logica declarațiilor din ultimele săptămâni, insistând pe problema migrației, argumentul său fiind că 75.000 de clandestini au ajuns în Austria fără a fi înregistrați în altă țară UE.

„Nu cred că am fost auziţi corespunzător la Bruxelles, dar Austria a trebuit să facă faţă la peste o sută de mii de migranţi, dintre care 75.000 nu au fost înregistraţi niciodată. Prin urmare, avem oameni care trec graniţele cu miile. Nimeni nu ştie de unde vin, dacă sunt înarmaţi sau nu, dacă sunt traficanţi de droguri sau de fiinţe umane. Aşadar, este o problemă reală de securitate. Este exact motivul pentru care Austria are această viziune asupra Spaţiului Schengen. România şi Bulgaria nu sunt parte din Schengen, dar asta nu este atât o discuţie politică, cât o chestiune de securitate. (…) Nu putem să o ascundem sub covor, trebuie să vorbim despre asta”, a spus el.

Datele invocate de Austria sunt contrazise de rapoartele Frontex. Potrivit acestora, ruta pe care imigranții ilegali o preferă pentru a ajunge în Europa, nu este prin România, ci este cea a Balcanilor de Vest.

Doar anul trecut, peste 160.000 de persoane au ales această poartă de intrare în Europa.

„Conform datelor furnizate de agențiile europene, în primele 8 luni ale acestui an, pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistrați în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia 3.574 de migranți au fost înregistrați în România ca venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7% din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în UE prin România”, a declarat și ministrul de Interne, Lucian Bode.